„Pigmenţii sunt fosilele moleculare ale clorofilei care a fost produsă de organismele antice fotosintetice care trăiau într-un ocean dispărut demult”, a precizat Nur Gueneli, unul dintre cercetători de la ANU.
Fosilele se încadrază într-un spectru de la roşu închis la violet închis în forma lor concentrată şi atunci când sunt diluate, apar roz deschis, relatează Science Daily.
Studiul a fost condus de ANU cu ajutor de la Geoscience Australia şi de la cercetători americani şi japonezi.
Cercetătorii au transformat roca în pudră, apoi au extras şi analizat moleculele organismelor străvechi.
„Analiza precisă a pigmenţilor a confirmat că micile cianobacterii au dominat baza lanţului trofic în oceane acum un miliard de ani, ceea ce ar ajuta la explicarea motivului pentru care animelele nu existau atunci”, a adăugat Gueneli.
Cercetătorul Jochen Brocks de la ANU a mai precizat şi că emergenţa organismelor mari a fost restricţionată de o rezervă limitată de particule mari de hrană, precum algele. „Algele, deşi încă microscopice, sunt de o mie de ori mai voluminoase decât cianobacteria şi reprezintă o sursă mai bogată de hrană”, a precizat savantul.
„Oceanele cu cianobacterii au început să dispară acum 650 de milioane de ani, când algele au început să se răspândească rapid pentru a furniza o explozie de energie necesară pentru evoluţia sistemelor complexe, unde animalele mari, inclusiv oamenii, ar putea apărea”, a conchis Brocks.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Savanţii au descoperit cele mai vechi fosile. Au o vechime de 3,77 miliarde de ani
Au fost descoperite cele mai vechi urme din istoria vieţii pe Pământ